Propunerile și recomandările AAC pentru SNA (extras din studiu)

Studiul_Evaluarea proiectului SNA si propunerile membrilor AAC_1.pdf

Sinteza propunerilor membrilor AAC pentru SNA
       În cadrul ședințelor Alianței Anticorupție au fost expuse și selectate un șir de propuneri pentru îmbunătățirea noii SNA și a Planului de acțiuni:[1]
Ø    Elaborarea și promovarea unui Cod deontologic unificat/generalizat obligatoriu, aplicat pentru toți agenții publici, al unui Regulament-cadru al comportamentului  profesional al tuturor agenților publici; 
Ø    Consolidarea integrității personalului didactic prin stimularea și consolidarea comportamentului etic, profesional și rezultativ (adoptarea Codului de etică);
Ø    Revizuirea parțială sau totală a Codului Muncii, în vederea facilitării suspendării, sancționării disciplinare, inclusiv a demiterii persoanelor neintegre și corupte, concilierea cu prezervarea exigenței protecției angajaților.
Ø    Sancțiunile anticorupţie, financiare, economice, fiscale, în urma efectuării analizelor și studiilor, să fie financiar proporționale cu volumul încălcării, conform formulei: A x la 5 ori/sau B x la 10 ori:
Introducerea proporționalității fixării cuantumului amenzii[2]
Ø    Limitarea circulației banilor în lichid, instituirea plafonului pentru suma maximă permisă de achitare în lichid, de exemplu 30 000 de lei;
Ø    Elaborarea și implementarea reglementării și instrumentelor privind protecția denunțătorilor și martorilor;
Ø    Elaborarea legii și instrumentelor de control pentru efectuarea unui lobby legal, etic și corect din partea tuturor actorilor implicați;
Ø Prevenirea și combaterea corupției la nivel educațional;
Ø Instituirea în cadrul entităţilor publice a unui consilier pe probleme de etică și integritate;
Ø Creșterea și predarea educației anticorupție;
Ø Promovarea/introducerea politicii de declarare a averilor angajaților instituțiilor publice;
Ø Punerea accentului pe măsurile preventive ale corupției (CNA);
Ø Promovarea în instituții a sistemelor E-guvernare și E-administrare pentru a reduce birocrația și corupția din instituții;
Ø Implementarea unui Ghișeu unic veritabil;
Ø Elaborarea unor platforme electronice calitative, transparente și funcționale pentru achizițiile publice, licitații, privatizări ș.a.; 
Ø Continuarea creșterii independenței agențiilor anticorupție și fortificărilor instituționale, precum și garantarea independenței procedurale necesare și protecției fiecărui angajat al agențiilor anticorupție; 
Ø    Instituirea indicatorilor de eficiență al agențiilor anticorupţie:
a). Introducerea indicatorilor care ar fixa eficiența activității instituțiilor de drept, în special a celor de forță din domeniul anti corupției;
b). Indicatorii OLAF[3];
Ø    Completarea raportării CNA, PA, PG cu cel puțin încă 2 indicatori: cât costă instituția bugetului/infracțiunile și conexe din domeniul corupției; cât aduce instituția bugetului/infracțiunile și conexe din domeniul corupției; durata medie a investigațiilor, urmăririi penale până la trimiterea în judecată a dosarelor, a infracțiunilor și conexe din domeniul corupţiei; durata medie a tuturor dosarelor, adică a  tuturor investigațiilor, urmăririi penale și a examinării în judecată a infracțiunilor și conexe din domeniul corupției[4].
Ø    Grupul de  monitorizare SNA să constituie cel puțin jumătate din numărul total de membri din cadrul societăţii civile, practica-membru Președinte al grupului sa nu fie excluse ședințele în locuri neutre[5];
Ø    Crearea Agenției de Recuperare a Activelor, prezentarea soluțiilor pentru localizarea sa optimală.;
Ø Intensificarea cooperării între instituțiile publice și instituțiile specializate anticorupție (acorduri de colaborare, proiecte comune, etc);
Ø Creșterea gradului de informare a populației și societății civile privind fenomenele de corupție, metode de implicare în procesul combaterii etc.;
Ø Reforma administrației publice;
Ø Democrația participativă[6];
Ø Definiția legalizată a interesului public;
Ø Filtre resurse umane care vin pe linia partidului;
Ø Înțelegerea a ce este politică publică;
Ø Tehnocrați cu ambiții sănătoase, studii;
Ø Program integritatea vieții publice;
Ø Nominalizați mai mulți hoți în lege și pedepsele care le-au fost aplicate;
Ø Participarea publicului/cetățeanului la toate etapele politicelor publice;
Ø Transparența utilizării resurselor publice: asigurarea transparenței achizițiilor publice; asigurarea transparenței  privatizărilor; asigurarea transparenței  licitațiilor; sporirea transparenței în procesul de administrare a întreprinderilor de stat şi în activitatea de reprezentare a statului în societățile comerciale; asigurarea transparenței utilizării  asistenței de peste hotare; platforme electronice transparente și prietenoase utilizatorilor.
Ø Colectarea informației, analiza și fapte reale privind corupția, conflictul de interese, clientelismul;
Ø Semnarea de către demnitar (valabil și pentru funcționari publici) a unei declarații de intenție de a rămâne integru pentru perioada exercitării mandatului/exercitării atribuțiilor de serviciu și asumarea consecințelor pentru eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor, conflictelor de interese;
Ø Limitarea acordării concediului medical al funcționarului public suspectat/prins în flagrant în cazul inițierii unui dosar pe acte de corupție, conexe corupției și pe fapte de comportament corecțional sau instituirea unei comisii medicale speciale care să confirme din start diagnoza;
Ø Introducerea în Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică[7] a clauzei de absența nemotivată de la locul de lucru pentru o perioada mai mare de 4 ore consecutiv, clauză valabilă și pentru Legea privind statutul alesului local[8];
Ø Revizuirea art. 129,130 și 131 al Legii pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului[9] prin înăsprirea sancțiunilor pentru demnitarii care lipsesc nemotivat de la ședințele Parlamentului[10]; specificarea în art.129 alin (2) lit. b) a motivelor personale din care deputatul poate lipsi de la ședință;
Ø Reducerea maximala a imunității deputaților și alte măsuri de diminuare a corupţiei politice; 
Ø Crearea unei entități publice autonome responsabile de procedurile disciplinare aplicate funcționarilor publici și demnitarilor;
Ø Elaborarea unei legi speciale privind incompatibilitățile și restricțiile la funcția publică și cea de demnitate publică;
Ø Transparentizarea salariilor funcționarilor publici cu includerea deplasărilor, primelor, indemnizațiilor și altor avantaje în natură etc;
Ø Reducerea costurilor pentru combatere și mărirea costurilor alocate pentru prevenire;
Ø Reducerea fenomenului taxelor informale, în special  sectoarele medicinei și educației;
Ø SNA trebuie să fie exhaustivă și să cuprindă toate domeniile: corupția parlamentară, corupția electorală, corupția în mediul de afaceri etc.;
Ø Promovarea transparentizării și accesului la Registrul funcționarilor publici;
Ø Crearea unei entități publice autonome responsabile de procedurile disciplinare aplicate funcționarilor publici și demnitarilor.
 
La nivel central. Chișinău[11]
Recomandări:
·           Prelungirea termenului de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie 2011-2015 până în anul 2016, în legătură cu adoptarea cu întîrzierea de 7 luni a Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015 prin Hotărârea Parlamentului nr. 154 din 21.07.2011, întârzierea cu 2 luni a adoptării Planului de acţiuni pe anii 2012-2013 pentru implementarea SNA prin Hotărârea Parlamentului nr. 12 din 17.02.2012 şi întârzierea cu 5 luni a adoptării Planului de acţiuni pe anii 2014­-2015 pentru implementarea SNA prin Hotărârea Parlamentului nr. 76 din 16.05.2014. Promovarea proiectului Hotărârii Parlamentului privind modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului nr. 154 din  21.07.2011 pentru aprobarea SNA 2011-2015 în vederea extinderii termenului de implementare a SNA şi elaborarea Planului de acţiuni pentru anul 2016.
·           În scopul creării unui mecanism de evaluare financiară a Strategiei, se propune ca în planurile de acţiuni pentru implementarea Strategiei să fie inclus costul estimativ al fiecărei acţiuni, fapt ce va permite şi partenerilor de dezvoltare să evalueze necesităţile de finanţare a Strategiei.
·           Promovarea SNA pentru 2017-2019 trebuie precedată de evaluarea complexă a Strategiei curente.
·           Promovarea proiectului Strategiei Naţionale Anticorupţie 2017-2019 şi a planului de acţiuni pentru implementarea acesteia.
·           Adoptarea Codului de conduită şi etică pentru deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova.
·           Deoarece populaţia nu are încredere în sistemul de eradicare a corupţiei şi consideră măsurile punitive cele mai eficiente de prevenire a acestui fenomen, instituţiile abilitate în acest sens ar trebui să îşi axeze campaniile de sensibilizare a opiniei publice pe ideea că este aplicată sancţiuneape fiecare neregulă depistată.
·           Orice campanie funcţională ar trebui să includă indicatorii de performanţă a instituţiilor abilitate, ce ar oglindi eficienţa acestora în constatarea încălcărilor şi monitorizarea parcursului spre sancţionarea uniformă şi omogenă conform legii.
·           Excluderea posibilităţilor tehnice de blocare a anumitor judecători pe o perioadă de timp limitată (ex. pe câteva ore). Procesul de blocare să fie minim pe o zi lucrătoare, cu obligativitatea ataşării documentului de confirmare în arhiva PIGD. Ataşarea în arhiva PIGD a documentelor/deciziilor de argumentare a incompatibilităţii judecătorilor excluşi de la repartizarea aleatorie a unor dosare în instanţe. Introducerea setărilor tehnice privind repartizarea aleatorie a dosarelor, obligatoriu dintru-un anumit număr limită de judecători activi, în instanţele de judecată unde activează mai mult de 4-5 judecători. (ex. repartizarea unui dosar doar atunci când sunt minimul 2-3 judecători activi în PIGD).  Excluderea posibilităţilor tehnice de modificare a rolurilor angajaţilor instanţelor judecătoreşti. Funcţia dată, trebuie să fie exercitată doar de către Centrul de Telecomunicaţii Speciale/Departamentul de Administrare Judecătorească a Ministerului Justiţiei, în baza demersurilor preşedintelui Instanţei de Judecată, datorită faptului că fluctuaţia personalului nu este atât de mare în instituţii. Limitarea posibilităţilor tehnice de repartizare multiplă a dosarelor, fără ataşarea documentului de confirmare/motivare în arhiva PIGD de înregistrare a dosarelor cu acelaşi nume.
·           Studiul privind capacităţile investigative ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România şi cele actuale şi viitoare ale Procuraturii Anticorupţie din Republica Moldova formulează recomandările de: continuare a colaborării profesionale pe aceleaşi coordonate între Procuratura Anticorupţie şi CNA şi menţinerea capacităţilor CNA să asigure procurorilor PA toate condiţiile şi mijloacele necesare desfăşurării unei activităţi performante; detaşarea de ofiţeri de urmărire penală ai CNA la PA, dar şi de la alte organe de urmărire penală, în conformitate cu prevederile legale; revizuirea modului de organizare şi funcţionare a CNA, precum şi a competenţei materiale a CNA în domeniul de combatere a corupţiei, având în vedere schimbările care vor interveni în sistemul judiciar, potrivit proiectului de lege a procuraturii; recunoaşterea de către legiuitor a corupţiei ca şi ameninţare la adresa siguranţei naţionale, cu consecinţa punerii la dispoziţia SIS a instrumentului reprezentat de mandatul de siguranţă naţională.
·           A se asigura controlul de către Curtea Supremă de Justiţie a punerii în aplicare de către instanţele judecătoreşti a Recomandării, nr.61 din 14.12.2013, „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale în cauzele de corupţie”.
·           A se unifica practica judiciară, de către Curtea Supremă de Justiţie, în privinţa aplicării mărimii amenzilor penale pe cauzele de corupţie în corespundere cu mărimea mitei şi prejudiciului stabilit pe aceste infracţiuni.
 
La nivel local. Cahul, Bălți[12].
Recomandări:
·         Implicarea proactivă a autorităţilor publice locale prin aprobarea şi implementarea Planurilor locale de acţiuni anticorupţie şi raportarea implementării acţiunilor din Plan.
·         Promovarea în cadrul instituţiilor de învăţământ a măsurilor de instruire anticorupţie, pentru promovarea valorilor şi atitudinii civice şi ridicarea integrităţii elevilor şi studenţilor.      
·         Este necesară consolidarea mecanismelor de colaborare ale Centrului cu mass-media şi cu societatea civilă, în vederea sporirii eforturilor comune depuse împotriva corupţiei.   
·         Revizuirea statutului alesului local, prin aplicarea asupra acestuia a restricţiilor şi obligaţiilor prevăzute de Legea privind declararea veniturilor şi proprietăţilor şi a Legii privind conflictul de interese.
·         Modificarea cadrului normativ privind efectuarea achiziţiilor publice şi interzicerea finanţării de către agenţii economici sau a angajaţilor acestora care au relaţii economice cu instituţiile de stat, a partidelor politice pentru a preveni ”lobarea” anumitor grupuri de agenţi economici.
 

[1] Propunerilor membrilor AAC pentru SNA expuse în cadrul ședinței Alianței Anticorupție din 22.12.2015. http://www.alianta.md/?go=news&n=367; http://www.alianta.md/?go=news&n=251
[2] Justificare: În baza studiului CNA « Finalitatea dosarelor de corupție, Analiza sentințelor » şi a Recomandării CSJ nr. 61 cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale în cauzele de corupție, întru respectarea art. 75, 61 CP şi a criteriului proporționalității, recomandăm dublarea eforturilor întru individualizării pedepsei şi fixării sale proporționale acțiunii sau inacțiunii ilegale comise.
Practici internaționale:
ex. 1. Tranzacții imobiliare: În caz de nerespectare a limitării achitării în lichid pentru tranzacțiile imobiliare, legea prevede o amendă administrativă de la 250 euro până la 1.250.000 euro. În privința nerespectării limitării pentru alte tipuri de tranzacție, amenda e de la 250 până la 225.000 euro, fără a putea depăși 10 % din sumele incorect achitate în lichid.
ex. 2. Tranzacții financiare, în special cu hârtii de valoare: Suma amenzii poate atinge de 10 ori mai mare decât suma tranzacției financiare, dar fără a o depăși.
[3] European anti-fraud Office. Fraud in figures http://ec.europa.eu/anti-fraud/investigations/fraud-figures_en
[4] Acești indicatori sunt așteptați de opinia publică și constituie niște stimulanți pentru ameliorarea activității, de asemenea justifică și ilustrează mai bine activitatea CNA, PA și PG. Aceștia sunt și în concordanță cu  linia  aspirațiilor autofinanțării  agențiilor anticorupție
[5] Justificare: Consiliul Anticorupție din Georgia, care până la momentul actual este constituit din 40 de membri, 17 dintre aceștia sunt  reprezentanți ai ONG-urilor. In situația actuală societatea civila e în minoritate absolută și opinia acestora nu contează la alegerea opțiunilor. 
[6] Ex.: Consultări publice direct și veritabil organizate, ex. 300 pers. direct, fizic, rezultate.
[7] Legea Nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 194-196 din 05.10.2010. http://lex.justice.md/md/336193/  
[8] Legea Nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local. Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 34 din 24.03.2000. http://lex.justice.md/md/311725/
[9] |Legea Nr. 797 din 02.04.1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului. Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 50 din  07.04.2007. http://lex.justice.md/md/322831/
[10] Ex. aplicarea unor amenzi în mărimea  unui salariu de deputat, iar în cazul a 3 absențe nemotivate pe parcursul sesiunii, inițierea procedurii de ridicare a mandatului de deputat.
[11] Concluziile și recomandările celei de-a XI-a ediţii a Conferinței Naționale Anticorupție “rupe lanțul corupției!”, 09 decembrie 2015, Chişinău.
 

[12] Ibidem 

Share.