Conferinţă de presă: Prezentarea raportului final privind monitorizarea implementării de catre Guverul RM a Planului Preliminar de Ţara”.

Chișinău, 16 Aprilie 2009

Comunicat de presă

 

Rezultatele monitorizării sistemului judiciar constată faptul că dosarele sunt distribuite aleatoriu manual, sistemul automatizat de distribuire funcționînd doar în 4 instanțe pilot; 86% din instanțe nu au plasat hotărîrile judecătoreşti pe paginile web; deși 68% din judecătorii chestionați au confirmat existența utilajului de înregistrare audio/video a şedinţelor de judecată, aceștia totodată afirma că nu există personal calificat pentru gestionarea echipamentului respectiv. Concluziile majore ale monitorizării se referă la faptul că nu putem avea un act de justiţie de calitate atît timp cît există influenţa politicului asupra justiţiei, lipsa independenţei reale a sistemului judecătoresc, imperfecţiunea cadrului legislativ, precum şi faptul, că încă nu sunt create şi definitivate condiţii de muncă eficiente în toate instanţele judecătoreşti (inclusiv asigurarea cu săli de şedinţe), iar numărul judecătorilor şi remunerarea muncii lor nu corespund volumului sporit de lucru. Totodată, o parte a hotărîrilor instanțelor de judecată cu privire la evenimentele din 7 Aprilie, judecarea bănuiților chiar în incinta comisariatelor de poliție și hotărîrile privind îngrădirea accesul la listele electorale emise în ultimele zile, reprezintă dovezi clare ce compromit serios existența unui act de justiție calitativ în Republica Moldova și pune serios la îndoială progresele reale înregistrate de sistemul judiciar din țara noastră în ultimii doi ani de zile. Din păcate renovarea de sălilor de judecată și dotarea acestora cu echipament nu au adus deocamdată și îmbunătățirea actului de justiție.

În ceea ce privește sistemul de ocrotire a sănătății, din cele 27 de prevederi ale Planului Preliminar de Ţară, 20 de activităţi au fost realizate pînă la finele anului 2008, cele 7 acțiuni restante fiind în curs de realizare, dar în întîrziere. Cea mai mare parte din activităţile la care se înregistrează întîzieri se referă la schimbări instituţionale, dar care amînă crearea efectelor pozitive. Drept urmare a analizei datelor obţinute în baza monitorizării, pot fi identificate unele progrese semnificative în sistemul ocrotirii sănătății, dar putem menţiona și faptul că se menţin riscurile corupţiei şi că impactul întîrziat al politicilor anticorupţie este în detrimentul beneficiarilor de servicii medicale.

Rezultatul monitorizării a celor 7 activităţi din PPŢ, relevă că sistemul afacerilor interne lucrează permanent la activităţile prevăzute în HG nr. 32, însă nu s-a remarcat o realizare completă a acestora. Deși în cadrul MAI s-a pus un accent deosebit pe elaborarea de programe și instruiri în domeniul eticii, deontologiei polițienești și respectării drepturilor omului, de care au beneficiat 11763 de colaboratori ai ministerului, evenimentele din ultimele săptămîni, ce țin de arestările în masă și numeroasele maltratări grave ale deținuților în comisariatele de poliție, continuarea maltratărilor în pofida numeroaselor sesizări și apeluri din partea comunității internaționale și societății civile din țara noastră ne fac să credem că impactul și calitatea și măsurilor întreprinse de către MAI în cadrul programului finanțat de Guvernul SUA, este practic nul.

Prin monitorizarea celor 13 activităţi din PPŢ, s-a constatat că Serviciul Vamal lucrează destul de eficient asupra realizării acestor activităţi, dar sunt înregistrate întîrzieri ale acestora. Implementarea noului sistemului informaţional de tranzit NCTS în Republica Moldova relevă un grad parţial satisfăcător de implementare, funcţionarea acestui sistem fiind posibilă către sfărşitul anului 2009. În ianuarie 2009 la toate posturile vamale de frontieră a fost pus în aplicare noul sistem informaţional integrat ce asigură evidenţa strictă şi automatizată a trecerii peste frontieră a mijloacelor de transport şi a mărfurilor precum şi încasarea taxelor în punctele de trecere a frontierei. Cît priveşte implementarea ghişeului unic, rezultatele monitorizării relevă prezenţa și eficiența acestui instrument la toate posturile vamale.

Rezultatele monitorizării implementării PPŢ în sistemul fiscal arată că din cele cinci activităţi planificate, două au fost în mare parte finisate, iar altele trei sunt în întîrziere. Cele mai mari întîrzieri sunt constatate în implementarea mecanismului de auto-deservire a contribuabililor, crearea institutului Medierii Fiscale, elaborarea şi adoptarea Legii privind medierea fiscală precum şi crearea şi implementarea sistemului informaţional „BARCOD”. Este de menţionat faptul că aceste întîrzieri au în mare parte motive obiective, iar acțiunile implementate sunt destul de calitative. Deși sistemul de e-Declarații este funcțional, acesta deocamdată deservește un număr mult prea mic de beneficiari pentru a putea fi evaluat obiectiv.

Cele trei proiecte de lege, care se referă respectiv la stimularea sesizărilor despre actele de corupţie, înăsprirea sancţiunilor pentru aceste acte și activitatea operativă de investigaţii, elaborate de CCCEC în cadrul PPȚ, prin care se propune introducerea unor prevederi anti-corupţionale concrete au o soartă mai „dificilă”, nefiind promovate pînă la urmă de către factorii de decizie din cadrul Guvernului şi/sau a Parlamentului. În cadrul CCCEC există mecanisme interne de control al corupţiei în rîndul angajaţilor, create de Direcţia Securitate Internă, activitatea căreia este destul de eficientă.
Organizaţiile membre ale AAC ce au contribuit la elaborarea acestui raport sunt: Agenţia pentru Susţinerea Învăţămîntului Juridic şi a Organelor de Drept „EX LEGE” (prezintă rapoarte asupra reformelor sistemului judiciar); Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) (monitorizează reformele implementate în sistemul de ocrotire a sănătăţii); Centrul Pro Marshall din Republica Moldova (urmăreşte reformele din sistemul vamal şi poliţie); Centrul Național pentru Transparență și Drepturile Omului (monitorizează reformele din sistemul fiscal); şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) (urmăreşte realizarea reformelor în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC)).

Scopul raportului trimestrial al AAC este de a realiza o analiză obiectivă a performanţelor Guvernului în implementarea reformelor prioritare din domeniul anti-corupţie prevăzute în PPŢ, precum şi de a estima nivelul de transparenţă a instituţiilor monitorizate în cadrul PPŢ. Raportul Trimestrial al AAC poate fi accesat pe pagina web a Alianței: www.alianta.md.

Pentru informaţii adiţionale, vă rugăm să ne contactaţi: Mircea Eşanu, Secretarul Alianţei Anticorupţie (AAC), tel.: 068 43 2222 sau e-mail: mesanu@eurasia.md.

 

Activitatea AAC de monitorizare este parte a Programului „Consolidarea Capacităţilor de Monitorizare a Societăţii Civile în Moldova”, implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED). Programul este finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi administrat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţionala (USAID), în cadrul Planului Preliminar pe Ţară pentru R. Moldova (PPŢ). Scopul general al programului constă în consolidarea capacităţilor de monitorizare şi advocacy a organizaţiilor societăţii civile si mass-media pentru a contribui la prevenirea şi combaterea corupţiei în Moldova.

Cu suportul Guvernului Statelor Unite, USAID oferă asistență economică și umanitară în peste 100 de țări pentru un viitor mai bun pentru toți.

vedeţi ataşat şi Raportul de monitorizare pentru ianuarie-martie 2009


Share.