Transparency International Moldova: Indicele Percepției Corupției

Transparency International: lansarea Indicelui Percepţiei Corupţiei 2017
 
Indicele Perceperii Corupţiei 2017 atestă o povară înaltă a corupţiei în peste 2/3 din ţările incluse în clasament. În pofida încercărilor de a combate acest fenomen, eforturile multor ţări sunt insuficiente, iar rezultatele atinse - modeste. Represiunile contra ONG-urilor şi mass-mediei sunt caracteristice ţărilor cu un nivel înalt de corupţie.
 
La 21 februarie 2018, la Berlin, Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2017 (IPC 2017). Indicele reflectă nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public în diferite ţări ale lumii, fiind evaluat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
 
IPC 2017 este calculat în baza a 13 studii ale unor organizaţii internaţionale notorii, inclusiv 9 – pentru Republica Moldova: World Bank, Country Policy and Institutional Assessment 2017; World Economic Forum, Executive Opinion Survey 2017; Global Insight, Country Risk Ratings 2016; Bertelsmann Foundation, Transformation Index 2017-2018; World Justice Project, Rule of Law Index Expert Survey 2017-2018; Political Risk Services, International Country Risk Guide 2017; Varieties of Democracy (VDEM) 2017; Economist Intelligence Unit, Country Risk Ratings 2017, Freedom House, Nations in Tranzit 2017.
 
Clasamentul din 2017 cuprinde 180 de ţări şi teritorii, peste 2/3 din ele au înregistrat un scor mai mic de 50 de puncte, scorul mediu pe clasament fiind de 43 puncte. Regiunile cu cele mai slabe performanţe sunt Europa de Est şi Asia Centrală (scor mediu 34 puncte) şi Africa Subsahariană (32 puncte). Media pe Uniunea Europeană este de 65 puncte.
 
În top-ul clasamentului IPC 2017 se situează Noua Zeelandă şi Danemarca cu un scor de 89 şi, respectiv, 88 de puncte. La celălalt pol se află Siria, Sudanul de Sud şi Somalia cu scoruri de 14, 12 şi, respectiv, 9 puncte. În ultimii şase ani, cele mai semnificative îmbunătăţiri ale indicelui s-au înregistrat în Coasta de Fildeş, Senegal şi Regatul Unit, în timp ce în Siria, Yemen şi Australia, indicele s-a înrăutăţit considerabil.
 
În cele mai corupte ţări în fiecare săptămână este omorât cel puţin un jurnalist
 
Transparency International relevă legături strânse dintre corupţie şi libertatea presei. Potrivit autorilor, aproape toţi jurnaliştii ucişi după 2012 sunt din ţările cu un nivel înalt al corupţiei. Datele oferite de Comitetul pentru protecţia jurnaliştilor arată că în ultimii şase ani, în medie, 9 din 10 jurnalişti au fost ucişi în ţări cu un scor IPC mai mic de 45 puncte. În plus, unul din fiecare cinci jurnalişti a fost ucis în timp ce investiga cazuri de corupţie. Astfel, în Brazilia (un scor de 37 puncte în clasamentul IPC 2017), în ultimii şase ani 20 de jurnalişti au fost ucişi din cauza investigaţiilor privind corupţia în rândul guvernanţilor şi crimele legate de droguri.
 
Reducerea spaţiului de acţiune a societăţii civile
 
Transparency International a analizat legătura dintre nivelul corupţiei şi libertatea activităţii societăţii civile. Datele World Justice Project utilizate în cercetare arată că majoritatea ţărilor care obţin rezultate slabe la capitolul libertăţi civile sunt cele mai corupte. „Campaniile de denigrare, intimidare, procesele judiciare şi procedurile birocratice sunt instrumente folosite de unele guverne pentru a-i reduce la tăcere pe cei care depun eforturi în prevenirea şi combaterea corupţiei“,… "Având în vedere represiunile actuale asupra societăţii civile şi mass-mediei, trebuie să întreprindem mai multe măsuri pentru a-i proteja pe cei care sunt vocali împotriva corupţiei”, a remarcat Patricia Moreira, Director executiv al Transparency International.
 
Republica Moldova în clasamentul IPC 2017
 
În 2017, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 31 puncte, plasându-se pe locul 122 din 180 ţări incluse în clasament (pentru comparaţie, în 2016, scorul indicelui a fost de 30 puncte, locul – 123 din 176 ţări). În acest clasament, Georgia se află pe locul 46, România – 59, Ucraina – 130, iar Rusia – pe locul 135.
 
Cu toate că în 2017 au fost adoptate unele legi menite să consolideze cadrul instituţional de combatere a corupţiei, în speţă, a corupţiei la nivel înalt şi spălării banilor, punerea lor în aplicare întârzie. Nu a fost asigurată funcţionalitatea Autorităţii Naţionale de Integritate, compromiţând aplicarea politicii de verificare a averilor şi intereselor personale. Pare a fi nefuncţională şi Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale. Deşi aproape un an în urmă a fost adoptată Strategia Naţională de Integritate şi Anticorupţie, până acum nu a fost iniţiată monitorizarea implementării acesteia.
 
În 2017 s-au înteţit încercările guvernanţilor de a compromite procesele de prevenire şi combatere a corupţiei, de a legaliza mijloacele de provenienţă frauduloasă şi libera de răspundere penală pentru infracţiuni din domeniul bancar, asigurări şi piaţa de capital. Printre ele – aşa numitul proiect de lege privind „liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală”, reglementările privind oferirea cetăţeniei RM contra pretinse investiţii în valori mobiliare de stat şi piaţa imobiliară, iniţiativa de cedare de către BNM a valorilor mobiliare de stat unor investitori care ar putea avea reputaţie dubioasă, proiectul contradictoriu privind „decriminalizarea infracţiunilor economice”.
 
Guvernanţii nu au întreprins măsuri reale pentru a trage la răspundere persoanele implicate în furtul miliardului din sistemul bancar şi oficialii care au admis frauda; a continuat persecutarea activiştilor civici, avertizorilor de integritate, avocaţilor şi judecătorilor; s-au desfăşurat în continuare procese judiciare de rezonanţă cu uşile închise; s-a amplificat practica iniţierii dosarelor politice contra oponenţilor la nivel local; s-a abuzat de prevederile legii privind protecţia datelor cu caracter personal pentru a îngrădi accesul la informaţiile de interes public; s-au încălcat rigorile transparenţei decizionale; cadrul legal electoral a fost ajustat în interesul partidului de la guvernare.
 
Aceste practici vorbesc nu atât despre corupţia uzuală reflectată în Indicele Percepţiei Corupţiei, cât despre corupţia la cel mai înalt nivel, inclusiv corupţia politică, care a condus la capturarea statului. Având în vedere amploarea practicilor enunţate, Transparency International-Moldova face apel la instituţiile internaţionale şi partenerii de dezvoltare să ia atitudine faţă de evoluţiile din Republica Moldova, să se disocieze de factorii de decizie care au compromis parcursul European, spulberând speranţele populaţiei la o dezvoltare democratică, bazată pe supremaţia legii şi concurenţa liberă, aplicând acestora treptat sancţiuni personalizate.
 
 

Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: www.transparency.org/cpi 

Share.