Strategia anticorupție: între planuri teoretice și realizări practice

 În perioada anilor 2011-2015, autoritățile de la noi și-au asumat mai multe angajamente incluse în Strategia națională anticorupție, iar multe instituții publice au elaborat propriile politici anticorupție și de promovare a integrității. Însă nu toate instituțiile au făcut față acestor angajamente, justificările fiind diferite: de la instabilitatea politică din țară până la lipsa suportului financiar din exterior. Acum experții afirmă că este nevoie de o nouă strategie, mai puțin teoretizată și cu mai multe acțiuni practice.
În ultimii ani, autoritățile din Moldova au aprobat două documente importante, prin care și-au asumat responsabilități de reformare a instituțiilor de drept și de prevenire a corupției în sectorul public. Este vorba de Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016 (SRSJ) și Strategia națională anticorupție pe anii 2011-2015 (SNA). Ambele documente aveau planuri de acțiuni pentru a promova integritatea politică şi instituţională și termene concrete de realizarea a acestora.
Instituții fruntașe și instituții codașe
Conform evaluării experților, multe instituții publice nu au reușit să-și eficientizeze eforturile în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei. La 29 martie curent, Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a prezentat un raport preliminar despre nivelul de implementare a acțiunilor asumate de fiecare instituție în cadrul CNA. Potrivit expertei CAPC Lilia Ionița, cel mai înalt grad de realizare a acțiunilor planificate (peste 90%) a fost înregistrat la Academia de Administrare Publică, Cancelaria de Stat, Institutul Național al Justiției, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor, Agenția Moldsilva și Comisia Națională de Integritate. La polul opus sunt instituțiile publice care au raportat un progres cantitativ mai mic de 50%: Ministerul Mediului, Comisia parlamentară securitate, apărare națională și ordine publică, Agenția Relații Funciare și Cadastru și Ministerul Culturii. Printre vulnerabilitățile care au împiedicat realizarea la timp a acțiunilor anticorupție sunt lipsa suportului financiar necesar, crizele politice și guvernamentale din această perioadă, dar și dispersarea acțiunilor anticorupție în două strategii diferite: SRSJ și SNA.
Oficial ONU: „Încrederea față de instituțiile statului a atins un nivel minim record”
Experții naționali și internaționali sunt tot mai îngrijorați de nivelul de corupție din toate domeniile: justiție, sănătate, educație etc. Ivan Simonovic, asistentul Secretarului General al ONU pentru Drepturile Omului, care s-a aflat recent într-o vizită la Chișinău a declarat într-o conferință de presă: „Moldova se confruntă cu provocări grave cauzate de scindările profunde ale țării, corupția omniprezentă și problemele de guvernare. Încrederea manifestată față de instituțiile statului a atins un nivel minim record și este recunoscut pe larg că oligarhii dețin controlul total asupra instituțiilor statului și a mass-mediei”.
Pentru a redresa situația în domeniul luptei cu corupția, experții recomandă elaborarea unei noi Strategii Naționale Anticorupție, orientată spre obținerea unor rezultate concrete. ”Ar fi bine ca acțiunile noii strategii să se concentreze pe partea de aplicare, și nu pe propuneri de modificare a legislației”, recomandă Lilia Ionița. La rândul său, Olga Bâtcă, președinta Alianței Anticorupție (AAC), afirmă că societatea civilă al trebui să se mobilizeze și să vină cu propuneri concrete de acțiuni care ar trebui încluse în acest document. Mai multe propuneri se conțin într-un studiu elaborat de AAC. „Ar fi bine ca societatea civilă să fie consultată chiar de la inițierea documentului, pentru ca produsul final să aibă o calitate mai bună”, adaugă Olga Bâtcă.
Lilia Zaharia


Această publicație este realizată de Alianţa Anticorupţie în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.

mass-media:

http://www.cuvintul.md/article/6891/

 

Share.