Testarea integrităţii profesionale va trebui aprobată de instanţa de judecată

 La scurt timp după adoptare, Legea privind testarea integrităţii profesionale a fost contestată la Curtea Constituţională (CC), pe motiv că ar încălca drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, dar şi demnitatea profesională a persoanelor supuse testării. După hotărârea CC, proiectul de lege a fost modificat şi se propune ca decizia de iniţiere a testării integrităţii profesionale să fie luată de către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi autorizată de către instanţa de judecată. 

Prevederile abuzive au fost eliminate
La sfârşitul anului 2013 a fost adoptat un pachet de legi anticorupţie, inclusiv Legea privind testarea integrităţii profesionale. Potrivit legii, testarea avea scopul asigurării integrităţii profesionale, prevenirii şi combaterii corupţiei în cadrul entităţilor publice şi prevedea că angajaţii CNA vor verifica integritatea profesională a agenţilor publici, prin teste speciale care simulează actele de corupţie (mituire, trafic de influenţă etc.). Testarea integrităţii putea fi pornită de către CNA în privinţa tuturor angajaţilor din instituţiile publice, cu excepţia Serviciului de Informaţii şi Securitate.
După jumătate de an de la adoptare, un grup de deputaţi comunişti a sesizat Curtea Constituţională, invocând că această lege ar avea prevederi abuzive. Examinând sesizarea, Curtea Constituţională a decis că autorizarea activității unui agent sub acoperire care ar urma să testeze integritatea profesională, trebuie să fie legală. Curtea a argumentat că „o simplă decizie administrativă în care nu sunt prezentate informații complete cu privire la scopul și motivele aplicării unei astfel de metode nu este suficientă”.
Preşedinta AAC: „Corupţia este o  problemă sistemică…”
După emiterea hotărârii CC, se propun mai multe modificări la această lege, inclusiv să fie schimbată denumirea acesteia în Legea privind evaluarea integrităţii instituţionale. Iniţiativa este în proces de examinare în Parlament. Potrivit noilor amendamente, decizia de iniţiere a testării integrităţii instituţionale ar urma să fie luată de către CNA, dar va trebui autorizată de către instanţa de judecată. În opinia preşedintei Alianţei Anticorupţie (AAC) Olga Bâtcă, modificările erau necesare, deoarece anterior era testată integritatea profesională a agentului public, iar acum se va evalua integritatea la nivel de instituţie. „După reformulare, acest instrument este mai bun, deoarece corupţia într-o instituţie nu este generată doar de un agent public, fiind o problemă sistemică”, menţionează O. Bâtcă.
Modificările prevăd că procedura evaluării integrităţii instituţionale va avea câteva etape: identificarea riscurilor de corupţie în cadrul instituţiei publice, testarea integrităţii profesionale a angajaţilor, descrierea riscurilor de corupţie şi analiza factorilor care le generează. Ultima etapă va fi cea de elaborare a recomandărilor de îmbunătăţire a climatului de integritate instituţională.
Decizia de iniţiere a testării integrităţii va fi influenţată şi de mass-media
CNA va decide care instituţii vor fi testate, în baza examinării incidentelor de integritate admise de agenţii publici din cadrul acestei entităţi, dar şi din informaţiile transmise de cetăţeni, materialele din mass-media, sursele analitice (rapoarte, studii, sondaje, indicatori etc.), iar cetăţenii vor cunoaşte care sunt rezultatele testării. Cristina Ţărnă, directoare-adjunctă a CNA, a declarat că rapoartele de evaluare a integrităţii instituţionale, inclusiv rezultatele testării, vor fi transmise entităţii supuse verificării şi vor fi publicate de CNA. Ea a precizat că lista categoriilor de agenţi publici urmează să fie extinsă, prin includerea tuturor persoanelor salarizate din bugetul public, inclusiv judecători, deputaţi, dar şi angajaţi ai întreprinderilor de stat. 
Din proiectul legii privind evaluarea integrităţii instituţionale:
Agent public – persoană încadrată într-o entitate publică şi care exercită o funcţie publică, o funcţie publică cu statut special, o funcţie de demnitate publică, este angajată în cabinetul persoanei cu funcţie de demnitate publică sau prestează servicii de interes public, precum şi aleşii locali.
 
Această publicaţie este realizată de Alianţa Anticorupţie în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei şi de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.
Mass-media:http://www.cuvintul.md/article/6857/
 
 
Share.