Apel public privind situația social-politică

151117 Apel Public catre guvernare_0.pdf

Către: Parlamentul Republicii Moldova
Președintele Republcii Moldova
Guvernul Republicii Moldova
Partidul Liberal Democrat din Moldova
Partidul Democrat din Moldova
Partidul Liberal
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova
Deputații neafiliați: Carpov Eugen, Juravschi Nicolae, Leancă Iurie, Lupu Lidia, Ştirbate Petru
18.11.2015
APEL PUBLIC
În condițiile actuale de criză fără precedent, cauzată de succedarea a 6 guverne din 2009, de criză continuă în sistemul financiar-bancar, în special, a fraudelor bancare, lipsă de independență și eficiență a instituțiilor de drept, repercusiuni grave în domeniul economic, oscilații valutare, creșterea dramatică a prețurilor la mărfuri și servicii, iar mai recent prin anunțarea unor noi valuri de scumpiri cauzate de majorarea tarifelor la energia electrică și gaze, care în final conduc la disperarea populației și pierderii de către ea și partenerii de dezvoltare a încrederii și suportului, inclusiv cel financiar al  Republicii Moldova. Anexăm cerințele înaintate în decursul anului 2015 și
SOLICITĂM:
1.       Transparentizarea maximă a procesului de negocieri în formarea unei noi coaliții,  consultarea opiniei societății civile la numirea Prim-Ministrului și membrilor Guvernului,
-          Înaintarea la funcțiile principale în stat, precum cea de Prim-Ministru a cel puțin trei candidaturi, în conformitate cu principiile practicilor democratice și respectării drepturilor omului;
-          Învestirea în funcția de Prim-Ministru a unei persoane cu integritate profesională, cu încredere substanțială în societate, cu competențe demonstrate în realizarea integrării europene și a reformelor, mandatul de Prim-Ministru fiind redevabil celor mai înalte standarde de integritate, meritocrație și profesionalism, adeziunii practicilor democratice și respectării drepturilor omului;
-          Inadmisibilitatea accederii în funcțiile de demnitate publică a persoanelor compromise pentru neprofesionalism, lipsă de performanță, cu invocate fapte de corupție și conexe, lipsite de integritate, sau persoane puse sub monitorizări și investigații pentru fraudă din partea autorităților naționale și internaționale;
-          Integritatea și competența miniștrilor să fie confirmate prin verificarea prealabilă a SIS-ului. Inadmisibilitatea numirii unor miniștri neprofesioniști pentru relații de rudenie directă, prin afinitate, a relațiilor sociale sau religioase, foști sau actuali parteneri de afaceri, etc;
2.       Inadmisibilitatea introducerii în acordul viitoarei Alianțe sau Coaliții al falsului principiu al colegialității membrilor,  dar substituirea sa cu principiul legalității și supremației legii;
3.       Depolitizarea, independența și eficiența instituțiilor de drept și agențiilor la termen scurt;
-          Inadmisibilitatea înfăptuirii unei justiții selective și aplicarea principiilor legalității și imparțialității;
-          Inadmisibilitatea partajării instituțiilor statului și agențiilor reglementatoare după criterii partiinice și sfere de interes;
-          Neadmiterea comasării Centrului Național Anticorupție și Comisiei Naționale de Integritate, ultima cu funcție pronunțată de control ce necesită a fi independentă, în conformitate cu majoritatea practicilor din lume;
-          Implementarea reformelor demarate, în special în domeniul justiției și anticorupției, precum reformarea Procuraturii și CNI,  asigurarea continuității și asumarea responsabilității pentru finalitatea acestora în concordanță cu acordurile semnate și standartele internaționale în domeniu;
-          Armonizarea legislației Republicii Moldova la aquis-ul comunitar în materie de spălare de bani, transparență, monitorizare și raportare financiară, în baza unor indicatori clar definiți, măsurabili și verificabili;
4.       Desfășurarea unui concurs transparent, corect și echitabil întru selectarea candidaților la funcția de guvernator BNM conform unor criterii obiective  de evaluare;
5.       Libertatea expresiei a denunțătorilor, în special în cazurile fraudelor bancare și spălării banilor care afectează securitatea statului: neadmiterea hărțuirii lor pe rețele de socializare, în presă, în instanțe de judecată și acceptarea dreptului la libera expresie, conform art. 10 al CEDO[1], care prevede că libertatea expresiei este superioară a obligației de rezervă, discreției ți  loialității în caz de bună credință, interes public, proporționalitate în privința unor abateri, lipsă de integritate, ilegalități, care ar trebui să fie denunțate în primul rînd superiorului ierarhic superior al instituției în care activează, altor instituții și publicului în condiții excepționale, cînd alte canale alternative de denunțare realmente nu există;
6.       Considerăm cel puțin inadvertentă și pripită adoptarea unor decizii extrem de importante, precum trecerea CNA din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului printr-o procedură urgentă, fără a fi supusă dezbaterii înainte de adoptarea în lectură finală;
7.       Identificarea de către partenerii externi și autoritățile autohtone a unui mecanism clar și transparent de raportare financiară lunară și implementarea urgentă de către toate instituțiile publice a banilor publici, indiferent de sursa din care aceștia au provenit: bugetul de stat, credite externe, asistență tehnica, granturi și proiecte.
 
Cu considerație,
Membrii semnatari Alianței Anticorupție:
Asociația Presei Independente;
Centrul Tehnologiilor Informaționale și Analitice;
Centrul ”ProMarshall”;
Uniunea Juriștilor din Moldova;
Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului;
Общественная Палата АТО Гагаузия «Гагауз Ери»;
Clinica Juridică Universitară Bălți;
ADR ”Habitat”;
Alianța Studenților din Moldova;
Forța Tinerilor din Moldova;
Transparency International Moldova
Centrul de apărare a drepturilor pacienților și invalizilor
Persoana de contact: Olga Bîtcă, 06 75 906 19,  bitcaolga@gmail.com


[1]http://www.right2info.org/cases/r2i-guja-v.-moldovaThe Grand Chamber of the European Court of Human Rights established that Article 10 was applicable to the present case, over protests by the government that “there had been no interference” with Guja’s right to freedom of expression since he was not the author of the articles (paras. 50-55).
The court pointed out that, while Article 10 does apply to the workplace as Guja alleged, employees also “have a duty of loyalty, reserve and discretion to their employer” (para. 70). Civil servants in particular have a duty of discretion that is generally strong, since they often have access to information which the government, “for various legitimate reasons, may have an interest in keeping confidential or secret” (para. 71). In light of this duty, civil servants should disclose first, if at all, to their “superior or other competent authority or body” (para. 73). Public disclosure is a “last resort” option, only to be used where disclosure to a superior or other competent authority is “clearly impracticable” (para. 73). It is thus relevant whether “other effective means of remedying the wrongdoing which [Guja] intended to uncover” were available to him (para. 73). Given that the Moldovan laws did not contain any provisions “concerning the reporting of irregularities by employees” and that Guja’s superior revealed no intentions to respond to his concerns, the court found that Guja had no effective alternative channels for disclosure (paras. 81-84).
In addition, the Court considered several other factors to decide if the interference was proportionate to the aim pursued. First, the court found that the disclosed information “had a bearing” of weighty issues of public interest, such as “separation of powers, improper conduct by a high-ranking politician and the government’s attitude towards police brutality” (para. 88). Second, there was little dispute that the letters had been genuine, thus the authenticity of the information could not be questioned (paras. 26, 89). Third, although disclosure could have had “strong negative effects on public confidence” in the Prosecutor General’s Office, in that the newspaper article suggested the Office was “subject to undue influence,” the court nevertheless concluded that the public interest in disclosure was “so important” that it outweighed the interest in maintaining public confidence in the office (paras. 90-91). Fourth, Guja acted in good faith (para. 77), and fifth, t the harsh penalty imposed on Guja “not only had negative repercussions on [his] career” but also could have given rise to “a serious chilling effect on other employees from the Prosecutor’s Office” and thus was “difficult to justify” (paras. 95-96).

 

Share.